Greierele din grădină
Singapore și-a schimbat strategia de mediu, din „Orașul-Grădină“ în „Un oraș într-o grădină“.
Text și foto: Helmut IGNAT
Greierele din grădină
Singapore și-a schimbat strategia de mediu, din „Orașul-Grădină“ în „Un oraș într-o grădină“.
Chiar dacă greierele este mic, corpul lui are toate organele necesare“ – mi-a răspuns cu acest proverb chinezesc ghidul Gary Ang când l-am întrebat cum ar defini el pe scurt Singapore. Cu alte cuvinte, chiar dacă este un stat mic (și fără resurse naturale), Singapore are tot ce-i trebuie pentru a funcționa impecabil.
Lee Kuan Yew, primul lider al țării independente, a făcut din strategia de mediu „Garden City“ o prioritate națională. Acest vizionar și-a lansat proiectul în 1963 bazându-se pe câteva observații simple: natura oferă un confort esențial locuitorilor și vizitatorilor, o urbe capabilă să-și întrețină zonele verzi este considerată un oraș civilizat și – cea mai evidentă – în timpul epocii coloniale, bogații locuiau în zone verzi, nu aride…
Între timp, datorită „grădinarului-șef“, numărul parcurilor a crescut de la 13 la 330, iar suprafața verde de la 899 de hectare la aproape 10.000. La moartea lui, Grădina Botanică din Singapore, celebră pentru cei peste 550 de hibrizi de orhidee creați aici, a produs un hibrid VIP ce-i poartă numele.
În Singapore, economia funcționează cu motoarele turate la maximum: țara are al treilea cel mai mare produs intern brut pe locuitor și dezvoltări imobiliare impresionante; orașul a fost considerat în 2012 cel mai bun centru logistic din lume, fiind în continuare cel mai mare port de containere . Din 2012, are și cel mai mare acvariu din lume (S.E.A. Aquarium, unde înoată 100.000 de vietăți, în peste 45 de milioane de litri de apă).
Mr. Lee era convins însă că duritatea asfaltului și a betonului trebuie compensată de plante, flori, păsări, pentru a ridică spiritul uman distrus de junglă de beton. Nu putea fi inventat un simbol mai puternic al acestei idei decât „Gardens by the Bay“, o grădină science-fiction de un miliard de dolari. Chiar dacă este amenajată pe o structură din beton, oțel și sticlă, grădina – dominată de cei 18 „supercopaci“ care ziua captează energie solară, iar noaptea se „aprind“ în ritmul muzicii – este un adevărat centru de educație ecologică, o întreagă filozofie despre natură și sustenabilitate.
Singapore este un exemplu viu al faptului că dezvoltarea și tehnologia NU sunt incompatibile cu natura și biodiversitatea. Cu viziune și inteligență, acestea pot fi armonizate perfect, dacă obiectivul principal este calitatea VIEȚII OAMENILOR. După 50 de ani, Singapore și-a schimbat strategia de mediu, din „Orașul-Grădină“ în „Un oraș într-o grădină“. O diferență de nuanță: grădina devine dominantă, greierele este undeva prin grădină…